Cele doua macete prezentate sunt un pic mai mici decat macetele clasice, au cam 40 cm lungime. Desi au dimensini mai reduse sunt foarte bune la taiat crengi, tufisuri, lastari. Otelul din care le-am facut e de origine necunoscuta, fiind niste dalti vechi de spart beton pe care m-am gandit sa le reciclez in ceva mai practic.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Imi plac cele doua macete;conturul lor emana o forta interioara rara,cautata si gasita de Mester.Nota Bene.Forta bruta este data in primul de folosirea initiala a metalului:la spart,acum otelul traieste o alta viata;superioara normal.
RăspundețiȘtergeremerci pt comentartiu, nu m-am gandit chiar asa dar l-am refolosi si pt ca am crezut ca s-ar putea sa fie material bun
RăspundețiȘtergereImi plac astea ce le faci, au farmecul lor.
RăspundețiȘtergereAm vazut macete facute de baietii astia, din Indinezia. Sunt fierotanii, platbanda batuta, infipta intr-un maner, ... efectiv infipta, ca pila, fara nit, fara adeziv.
Si astia fac toata munca cu ele. Si cand esti printre ei iti doresti si tu una ca a lor (mai ales daca nu ti-ai adus una buna de acasa).
Deci iti dai seama ca ce faci acasa, cu un otel bunicel, e super pe langa tot ce gasesti acolo.
Apropo, poate faci o data un parang, de dimensiuni medii.Poate ai chef sa vorbim si despre asta.
Imi plac aceste frumoase macete.Sunt atat de autentice si emana o simplitate impunatoare.Sunt pline de forta si austeritate si cu atat mai respectabile! Respect pentru munca mesterului faurar!
RăspundețiȘtergere